A fost nevoie de doar zece mii de oameni în stradă, pentru ca politicienii să renunţe la a susţine proiectul Roşia Montană, iar televiziunile să fie obligate să transmită protestele. Sinceritatea protestului şi mediatizarea lui pe Internet au obligat presa să renunţe la cenzură şi clasa politică la ipocrizie.

„Tăcerea (presei) e de aur”, aşa scria pe o pancartă a unui protestatar din Bucureşti. Televiziunile de ştiri au încercat mai bine de o săptămână să ignore protestul tinerilor împotriva exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montană. Numai că tinerii din piaţă, dotaţi cu tablete şi smartphone-uri, au transmis totul în direct, pe Internet, şi au devenit de la o zi la alta mai mulţi. De la câteva sute la început, la zece mii în ultimele două zile numai în Bucureşti, plus alte mii în oraşele mari din ţară. Au obligat practic televiziunile să îi ia în calcul, pentru a nu se face de râs că s-au vândut pe publicitatea primită de la RMGC.

Despăgubiri de două miliarde de lei noi

Candidat la preşedinţia României anul viitor, Crin Antonescu a ales să spună un NU răspicat exploatării aurului la Roşia Montană, acuzând guvernul că nu îşi susţine cu toată convingerea propriul proiect. Antonescu a spus mai întâi NU în nume personal, iar câteva ore mai târziu a fost susţinut în acest demers de Partidul Naţional Liberal.

Victor Ponta a reacţionat imediat şi a cerut parlamentului să voteze împotriva proiectului iniţiat de el, dar a atras atenţia asupra faptului că România va plăti despăgubiri celor de la Gold Corporation. "Există contracte, există avize, acum, dacă nu se face, în mod cert vor cere despăgubiri. Cât vor cere şi ce se va întâmpla nu ştiu să vă spun. În mod sigur însă nu va exista răspunderea Guvernului şi eu trebuia să am grijă să nu existe o răspundere a Guvernului, pentru că până la urmă Guvernul de unde dă bani? Tot din banii cet