Succesul unei Olimpiade nu ţine numai de o bună organizare, spectacol şi glorie de moment, ci trebuie să revitalizeze zone întregi, să atragă pe viitor noi sportivi şi să lase oraşul-gazdă cu atracţii turistice şi bineînţeles cu un profit sănătos.
Vancouver, Canada (iarna 2010) - dezastru financiar
La Jocurile Olimpice de iarnă din 2010, atleţii canadieni au câştigat un număr record de 14 medalii de aur. Cu toate acestea, oraşul-gazdă a rămas cu un deficit bugetar considerabil, din cauza Satului Olimpic. Proiectul imobiliar a fost finanţat de Primăria Vancouver, după ce dezvoltatorul nu a mai putut face faţă investiţiei, din cauza crizei creditelor. Autorităţile canadiene au crezut că finanţează ceea ce ar fi trebuit să devină cea mai "verde" şi dorită zonă rezidenţială din America de Nord, dar banii nu au fost recuperaţi nici acum, după doi ani. Paguba se ridică la 730 milioane dolari, blocaţi în 16 clădiri de apartamente de lux, din complexul redenumit Millennium Water. Proiectul a fost preluat de compania Ernst and Young, care va reduce pierderile în viitorul apropiat prin vânzarea locuinţelor, dar banii investiţi în teren probabil că nu vor fi recuperaţi niciodată (170 milioane dolari).
Beijing, China (vara 2008) - boom economic
Deşi Beijing a organizat cea mai costisitoare ediţie a Jocurilor Olimpice (investiţia a fost de circa 40 miliarde dolari), aceasta nu a lăsat ţara în datorii. China a investit sume considerabile în stadioane şi parcuri, în extinderea reţelei de metrou, în porţiuni de autostradă sau într-un nou terminal de aeroport, iar Beijing a beneficiat de toate aceste îmbunătăţiri, cu utilitate pe termen lung. Capitala s-a bucurat de o modernizare fără precedent, ceea ce a adus-o în clasamentul celor mai apreciate metropole din lume, atrăgând astfel investitori de pe toate continentele. În schimb, simb
