Mai mulţi cititori ne-au întrebat ce trebuie să facă pentru a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Adică, în ce situaţii şi care este procedura. Specialistul nostru, avocat Alexandra Gabriela Velican, a răspuns acestor solicitări.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului e o instituţie internaţională care, în anumite circumstanţe, poate fi sesizată cu plângeri de către persoane ce pretind că drepturile lor, prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, au fost violate.
Această convenţie este un tratat internaţional prin care numeroase state europene au căzut de acord să protejeze anumite drepturi fundamentale ale cetăţenilor. În cazul în care o persoană consideră că unul din statele semnatare ale convenţiei a violat în detrimentul său direct şi personal vreunul dintre aceste drepturi fundamentale, se poate plânge Curţii .
CEDO poate cerceta numai plângeri referitoare la violarea unuia sau mai multor drepturi enumerate în convenţie şi protocoale, ea nu e o instanţă de control împotriva instanţelor naţionale şi nu poate anula sau modifica deciziile lor. Ce soluţionează cererile şi ce conţin
Cererile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pot fi numai cu privire la actele unei autorităţi publice dintr-unul dintre aceste state. Curtea nu soluţionează plângeri îndreptate împotriva unor persoane particulare sau a unor instituţii private.
Conform articolului 35 din convenţie, Curtea nu poate fi sesizată decât după ce au fost epuizate în prealabil căile de atac interne (apel şi recurs, în cazul României), într-un termen de 6 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii din dreptul intern. Cererea este, de asemenea, inadmisibilă dacă este anonimă, esenţial identică cu o cerere anterior soluţionată sau dacă este vădit nefondată sau abuzivă.
Cererea va cuprinde descrierea situaţiei de fapt şi de d