Mentalitatea și comportamentul aleșilor sunt, în fond, o rezultantă a mentalității și comportamentului alegătorilor. Dacă ne uităm la ce scria Caragiale acum 100 de ani, vedem că, de fapt, nu s-a schimbat mare lucru între timp.
Dintr-un raport publicat recent de Consiliul Concurenței, reiese că, în medie, un kilometru de autostradă construit în România costă de 3 ori mai mult decât în Germania. De ce nu am reușit să finalizăm în toată această perioadă, spre deosebire de vecinii noștri din Ungaria, un număr rezonabil de kilometri de autostradă? S-au invocat tot felul de motive: nu am avut legi pentru exproprieri de terenuri, nu e bună legislația în materie de achiziții publice, nu am avut bani (inițial), iar după ce am avut la dispoziție fonduri europene nu am reușit să atragem banii prin proiecte...
În fapt, principalul motiv este incapacitatea cronică a administrației publice românești, la nivel local și central, de a gestiona atât chestiunile curente, cât și proiectele de investiții. Scandalul maidanezilor e doar o altă ilustrare concretă a acestei realități. Putem schimba 100 de guverne la București, dincolo de unele bune intenții punctuale, lucrurile nu se vor îmbunătăți substanțial. Pentru că această administrație – e vorba de zeci de mii de oameni, cu acest tip de comportament – va rămâne pe loc. O perspectivă dezolantă care îi face pe mulți părinți, într-o proporție alarmantă, să-și îndemne copiii să plece din țară.
Sunt în țară unele servicii publice care funcționează relativ decent. Dar, pe de altă parte, la un birou de evidență a populației aflat la doi pași de guvern nu numai că trebuie să te înghesui într-o cameră meschină și dezolantă de vreo 10 mp, dar ești nevoit să alergi după timbre fiscale (de ce, astăzi, când se emit bilete de avion electronice, mai utilizăm încă timbre fiscale, iată e o enigmă greu de înțe