Reporter: Puneţi-vă masca lui Oscar Wilde şi spuneţi-ne adevărul despre omul şi intelectualul Zamfir Ciceu.
Zamfir Ciceu: Eu cred că e prea mult spus intelectual. Mă consider un om care a citit, probabil, mult mai puţin decât ar fi trebuit şi mult mai mult decât ar fi trebuit să citească alţii. Cu cât citeşti mai mult, îţi dai seama cât de puţin lucruri cunoşti şi cât de vastă e aria pe care ar trebui să o cunoaştem. Eu tot timpul spun următoarea poveste oamenilor: rasa umană n-are cum fi din păcate altfel, copilul care se naşte tot timpul porneşte de la zero, cum spunea John Locke pe vremuri, „tabula rasa” şi pe urmă, prin cunoştinţele dobândite, ajungem la „tabula plena” şi celelalte. Făceam o comparaţie poate puţin forţată cu calculatoarele: o generaţie de calculatoare porneşte de la nivelul de tehnologie de la un moment dat şi următoarea generaţie este superioară. Oamenii pornesc tot timpul de la zero. Şi puţini oameni învaţă din ceea ce s-a întâmplat anterior.
Rep.: Repetăm tot timpul greşelile trecutului.
Z.C.: Da, şi în România s-a văzut foarte bine asta. Ceea ce am avut în ultimii ani pe piaţă în România, din punct de vedere socio-economic a mai fost. Probabil doar la o altă intensitate. Ceea ce cred că e important e ca fiecare să încerce să devină un pic mai bun, acolo unde e locul său. Mie îmi place să citesc, mai ales despre oameni: cum acţionează, cum gândesc, cum trăiesc şi astea sunt lucrurile care contează de fapt.
Rep.: Nu vă şi dezamăgesc oamenii?
Z.C.: Partea asta cu dezamăgirea am învăţat-o în tinereţe. Am învăţat să nu-mi creez mari aşteptări ca să nu am mari dezamăgiri.
Rep.: Aţi fost crescut într-un mediu pur, sănătos, al satului românesc, în Dumbrăviţa. Cum vă păstraţi principiile dobândite acasă, „nepoluate” de mediul politic?
Z.C.: Nu e greu deloc dacă vrei. Tot timpul am
