Să prezentăm un tablou al Roșiei Montane, dinspre trecut spre prezent, pentru a-i sprijini pe cititori în reflecția lor.
În zona Roșia Montană, mineritul datează practic din Epoca Bronzului și exploatarea aurului și a altor metale s-a făcut neîntrerupt: întâi prin cernerea aurului din albia râurilor, apoi prin galerii în munți, iar apoi (din fericire până acum, doar într-o proporție foarte mică) prin carieră deschisă. Interesantă este așezarea Roșiei Montane, ocrotită în câteva văi unde sunt 16 sate. Toată această așezare veche e străjuită de 4 munți: la Nord - Munții Orlea și Jig-Văidoaia, iar la Sud Munții Cetate și Cârnic. Toate aceste patru sentinele ale Roșiei Montane ar urma să fie aruncate în aer cu brutalitate, în cazul în care exploatarea minieră inițiată de Gold Corporation ar fi aprobată.
O coordonată importantă a zonei este cea arheologică. Ce fel de vestigii include?
Vestigiile arheologice sunt de 2 feluri, de interior și de suprafață. În primul rând, e vorba de cei 150 de km de galerii miniere, unele datând, conform cercetărilor recente, din epoca preromană (adică de pe vremea dacilor și a celților), iar altele din epoca romană. Până în prezent, doar 7 km de galerii au fost explorați. Tot acest ansamblu ar urma să fie distrus prin exploziile care vor zgudui întreaga regiune. Ce există de fapt în aceste subterane? Persistă tehnicile romane de minerit, galerii trapezoidale, cu guri de aerisire, cu puțuri, canale prin care se scurgea apa, diverse mecanisme de transportare a minereului și aducere a apei - toate, rămase in situ. Niște date și mărturii tehnice de o importanță excepțională.
Mai există în altă parte așa ceva?
Mai există o mină romană în Țara Galilor, exploatată tot fără întrerupere..., însă o asemenea bogăție și un asemenea păienjeniș, răspândit în 4 munți, nu mai există nicăieri. Dar asta nu e tot. Trebuie sublini
