Au cedat atît de ușor încît, ne dăm seama, și cel mai absurd scenariu despre bani cărați cu sacoșa, jocuri la bursă, minciună instituțională și lobby jegos devine acum adevărat.

Ponta și Antonescu au mina libidinoșilor care, cînd gagica îi refuză scîrbită de propunere, îi spun cu un aer detașat: "Păpușe, era de datoria mea să încerc!"

Dar să punem în față cea mai bună lume posibilă pentru ei. Să zicem că nu s-au luat bani, să zicem că noaptea, pe zidurile de la Victoria și Cotroceni, nu se strecurau umbrele lui Ponta și Băsescu cu saci de bani în spinare. Să zicem că proiectul de la Roșia Montană nu ar fi avut nici un risc de mediu și că banii care urmau să revină statului ar fi fost în marja sumei "corecte". Ei bine, atunci înseamnă că tot circuitul instituțional al acestui proiect și legea trimisă în Parlament sînt rodul celei mai pure forme de prostie descoperită pe pămînt de la Facere încoace. În acest caz, nu vei găsi vreun om în toată România care să vrea ca banii aceștia, ca oricare bani, să fie pe mîna unor asemenea idioți.

Și, totuși, au cedat atît de ușor încît e clar că pot lua aceiași bani din alte "proiecte". Să ne ferească Dumnezeu, și pe noi și pe buget, de furia hoțului cu orgoliul rănit.

Au cedat atît de ușor încît, ne dăm seama, și cel mai absurd scenariu despre bani cărați cu sacoșa, jocuri la bursă, minciună instituțională și lobby jegos devine acum adevărat.

Ponta și Antonescu au mina libidinoșilor care, cînd gagica îi refuză scîrbită de propunere, îi spun cu un aer detașat: "Păpușe, era de datoria mea să încerc!"

Dar să punem în față cea mai bună lume posibilă pentru ei. Să zicem că nu s-au luat bani, să zicem că noaptea, pe zidurile de la Victoria și Cotroceni, nu se strecurau umbrele lui Ponta și Băsescu cu saci de bani în spinare. Să zicem că proiectul de la Roșia Montană nu ar fi avut nici un