Bine le mai zice Dan Perjovschi: „1989, Huligan, 1990, Golan, 2012, Ciumpalac, 2013, Hipster.“ Concluzia finală? „Jos toţi!“
Mai mulţi participanţi la demonstraţiile împotriva RMGC m-au întrebat dacă e adevărat că s-a terminat povestea. Brusc şi fără vorbe. Suspicioşi, se pregătesc de ce e mai rău, de malversaţiuni şi, vorba lui Caragiale, tripotaje. Mie îmi pare clar ca lumina zilei: moşit cincisprezece ani de zile, proiectul Roşia Montană şi-a dat obştescul sfârşit, înainte de a veni pe lume. Sarcină toxică, dar epuizantă. Pentru că, vrea, nu vrea, statul român va plăti împrumutul Minvest Deva. Nimeni nu ştie de ce s-a împrumutat firma românească taman de la partener, dar asta e, de la flotă la telefonie, de la petrol la siderurgie, statul român a cumpărat scump pielea ursului din pădure şi a vândut ieftin bijuteriile coroanei. În ceea ce priveşte pretenţiile celor trei miliardari loviţi în pălărie, John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, oricât ar fi ei de deştepţi, versaţi şi unşi cu toate alifiile, am mari îndoieli. Pentru că, dacă au pretenţii, ar trebui să prezinte buletinul geologic al zonei, buletin pe care nu l-au achiziţionat niciodată legal de la statul român. Or, dacă obiectul disputei nu apare, nu există daune, iar dacă apare, el e rezultatul unei tranzacţii ilegale (mai bine spus, furt în toată regula), care îl invalidează.
Al doilea lucru care îi uimeşte pe prietenii mei e felul în care politicienii s-au luat cu mâinile de cap, şi-au înghiţit vorbele şi au dat-o la-ntors (cu o excepţie remarcabilă, preşedintele, cel care susţinea acum un an că singura şansă a României e mineritul). Acuzele de ipocrizie, populism, gargară, făţărnicie, calcul meschin curg din toate părţile. Din punctul meu de vedere, meschinărie să fie, dacă o cer interesele partidului, dar nu asta au cerut demonstranţii? Un rezultat care să urmeze voinţa popul
