Cu navele pregătite în coasta Siriei, dar cu un popor reticient la o intervenţie militară în străinătate, preşedintele Obama pune, deocamdată, între paranteze mult-trâmbiţatul atac aerian împotriva regimului Assad.
Propunerea „fabricată“ în laboratoarele de la Moscova şi Teheran ar putea îndepărata o intervenţie militară în Siria, făcând loc unei soluţii diplomatice.
La începutul lunii, un emisar iranian i-a propus preşedintelui sirian să mute toate armele chimice în afara ţării, iar în schimb se angaja ca Moscova să convingă Washingtonul să anuleze iminenta intervenţie militară. Luni, propunerea iraniano-rusă a fost reluată în mod oficial de secretarul de Stat american John Kerry, care a afirmat că, dacă Assad vrea să evite un atac militar, ar putea predea tot arsenalul chimic comunităţii internaţionale. Mai mult, Kerry a fixat un termen clar: o săptămână.
Comentariul lui Kerry a declanşat o serie de aprecieri din partea puterilor internaţionale, Rusia fiind prima care a salutat soluţionarea conflictului internaţional pe cale paşnică. Assad s-a arătat dispus să predea armele, iar Obama, în cele şase interviuri pe care le-a oferit luni, a catalogat iniţiativa drept „un progress potenţial pozitiv“. Senatorii americani, destul de reticienţi să voteze acţiunea militară, s-au grăbit să amâne votul din Cameră, programat iniţial pentru astăzi.
Salvarea imaginii
Şi astfel trecem de la un război al declaraţiilor, care au dominat ultimele săptămâni, la unul de imagine. Pe de o parte, preşedintele Obama obţine o mică victorie: evită acţiunea militară, nedorită de majoritatea americanilor şi congresmenilor, dar în acelaşi timp este nevoit să dea înapoi, ştirbindu-şi autoritatea de lider mondial şi comandant al armatei americane. Din toată situaţia Rusia iese în câştig, afirmându-se ca un mediator, iar SUA, jandarmul mondial, suferă o
