Fermierii acuză guvernul că fondurile UE din agricultură pentru perioada 2007-2013 au mers în direcţii fără rezultat, inventate birocratic, iar producătorii de cereale şi de lapte sunt la mâna multinaţionalelor care le dau preţuri prea mici pe marfă.
În ultimii şapte ani s-au plătit zece miliarde de euro din subvenţii directe pentru teren şi pe linia proiectelor de investiţii cu bani de la UE, dar producătorii se plâng că într-un an bun pentru agricultură sunt nevoiţi să apeleze la credite pentru a suplini lipsa de cash ca urmare a preţurilor mici pentru materiile prime ieşite pe poarta fermelor.
„Un fermier român primeşte acum 130 de euro pentru o tonă de grâu, în Italia preţul este de 190 euro/tonă, iar în Franţa 200 euro/tonă“, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), una dintre organizaţiile locale de fermieri, la evenimentul „ZF Agribusiness: Agricultura, la startul marelui boom?“, realizat în parteneriat cu casa de avocatură Ionescu şi Sava, Agricover şi Transavia. Prezent în sală, Victor Chivu, un fermier din Teleorman, a afirmat ieri că a fost nevoit să renunţe la 90% din cele aproape 2.000 de vaci pe care le avea în fermă ca urmare a preţului mic al laptelui.
Incoerenţa strategiei autorităţilor a făcut şi ca România să negocieze subvenţii directe pentru teren pentru numai 8,7 milioane de hectare, iar în realitate cererile să fie mai mari, APIA fiind în consecinţă nevoită să opereze corecţii liniare asupra sumelor primite de producători.
Similar, pachetul de 9 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii în agricultură a alocat numai 300 de milioane de euro pentru start-up-urile fermierilor tineri, dar cererea a fost de două ori mai mare.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2013
Fermierii acuză guvern