Proiectul Roşia Montana a inflamat mediile politice şi economice în urma trecerii prin guvern a unui proiect de lege prin care s-a avizat proiectul, urmând ca el să fie aprobat sau respins în Parlamentul României.
După mai bine de zece ani, autorităţile române încearcă să deblocheze situaţia de la Roşia Montana, dar ONG-uri, zise ecologiste, parlamentari, partide, lideri de opinie au început o ofensivă împotriva proiectului, a mineritului în general.
Guvernul a aprobat acest proiect de lege care, potrivit procedurii, va trebui adoptat de Parlament. Principalele măsuri propuse în proiect sunt: Aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana; potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC; participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în momentul) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.
De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
Acest proiect a provocat o reacţie a ecologiştilor în Bucureşti, unde circa 2000 de protestatari au mărşăluit prin centrul capitalei, iar seara, noaptea s-au oprit în Piaţa Universităţii. Şi în zilele care au urmat, bucureşteni, informaţi sau nu, au protestat împotriva proiectului. Mai mult, în mari oraşe din ţară au avut loc astfel de proteste. În Baia Mare, în prima zi a protestelor, circa 80 de persoane au făcut un marş prin oraş ş
