Mircea Hrişcă, personaj pitoresc în peisajul Coloniei Pictorilor anilor 60 - 80, se naşte la Baia Sprie în anul 1931, se formează ca artist la Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu» din Bucureşti, pe care îl absolvă în anul1963, debutând în acelaşi an la Baia Mare, unde trăieşte, creează o operă picturală încărcată de o mare forţă expresivă şi expune public în mod constant până la finalul vieţii sale, în anul 1988.

Este vreme de douăzeci şi cinci de ani o prezenţă umană excentrică, activă, o personalitate puternică dublată de o bogată activitate artistică manifestată în cadrul acţiunilor şi evenimentelor artistice organizate de Filiala Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici.

Criticul bucureştean de artă Călin Dan, remarca în urma unei vizite prin atelierele băimărene: „Lucrările sale construiesc spectacolul unor experienţe particulare, experienţe particulare fie în situ (prin satele şi pe dealurile geografiei locale), fie reiterând în faţa şevaletului, drumeţii şi clişee pe care memoria le serveşte cu promptitudine mâinii. Se pare că de la un act la celălalt (rememorare - execuţie) nu există o prea mare zăbavă, pictorul îndrăgind mai presus de orice viteza, jetul execuţiei, a cărei finalitate nu se precizează niciodată mintal, ci doar ca fapt împlinit şi destinat simţului.”11 Călin Dan, Prin ateliere, Mircea Hrişcă, în revista Arta, 1983, nr. 9, p. 34.

Creaţia picturală a lui Mircea Hrişcă este elocventă pentru tipul de pictură ce materializează plastic frenezia şi trăirea paroxistică de care este cuprins pictorul atunci când pictează. Spiritul său vulcanic se materializează în imagini plastice frământate în pastă, când cromatică, când acromatică, creând un ansamblu pictural ce degajă o energie vie, făcând ca lucrarea să trăiască mai ales prin vigoarea şi forţa tuşelor şi nu prin expresia contrastelor c