de Ana Maria MĂTUŞOIU
11 septembrie 2013 23:15
10 vizualizari
A-A+
În Piaţa Mică, monumentele istorice par să nu se oprească la două la număr, pe listă găsindu–şi numele şi Casa Artelor. Mărgineşte piaţa, în partea nordică şi se întinde până spre Podul Minciunilor. "Hala Măcelarilor" – aşa cum mai este denumită – este considerată a fi cea mai veche casă de breaslă din Transilvania, fiind menţionată prima dată în anul 1370.
Secolul XIV a fost - s-ar spune -, al meºteºugãriei. În anul 1376 au fost atestate în Orãºtie, Sibiu, Sebeº ºi Sighiºoara 19 bresle care ocupau 25 de branºe meºteºugãreºti. Printre acestea, de o dezvoltare continuã s-a bucurat îndeosebi domeniul alimentaþiei. Spre finele celei de-a doua jumãtãþi a secolului, în 1370, în vechile matricole ale bisericii este amintitã în Piaþa Micã, "Hala Mãcelarilor", actuala Casã a Artelor. Breasla mãcelarilor era una dintre cele mai importante ºi bogate din oraºul de pe Cibin, astfel cã prin 1457, când Oraºul de Jos a fost inclus în centura de fortificaþii, iar turnurile ºi porþile oraºului au fost repartizate breslelor în scopul întreþinerii ºi apãrãrii, cea a mãcelarilor a primit ºi ea Poarta Cisnãdiei. Mãcelarii se bucurau de o creºtere rapidã a economiei, iar asta a dus la câºtigarea încrederii din partea comunitãþii, acest lucru observându-se ºi prin faptul cã în anul 1491, Benedict Mãcelarul a fost ales conducãtor al oraºului. Însã, lucrurile aveau sã ia ºi unele întorsãturi. Secolul XVI gãseºte breasla mãcelarilor într-o luptã acerbã cu Magistratul oraºului, aceasta dorind sã anuleze hotãrârile care le provocau daune materiale considerabile. Au reuºit în cele din urmã, prin 1528, sã ridice interdicþia exercitãrii meseriei în oraº, fiindu-le permis sã taie din nou animale, însã cu condiþia de a respecta regulile de igienã. Notorietatea mãcelarilor din oraºul de pe Cibin se
