Din cei aproape 600 de mii de migranți, doar două procente își investec banii cîștigați într-o afacere.
25 de antreprenori din raioanele Telenesti, Soldanesti, Orhei si Rezina, care si-au deschis afaceri pe banii agonisiti peste hotare, au fost protagonistii unui studiu care prezinta barierele din calea lansarii unei afaceri. Studiul a fost realizat in cadrul proiectului „Remitentele dezvolta comunitatile”, finantat de Uniunea Europeana. Despre concluziile la care au ajuns autorii studiului si in ce masura remitentele contribuie cu adevărat la dezvoltarea sectorului antreprenorial, relateaza Tamara Grejdeanu.
Din cele aproape 600 de mii de persoane care muncesc în afară ţării, doar două procente aleg să investească banii adunaţi într-o afacere, arată datele studiului. Autorii au constatat că mai mult de jumătate din venitul unei familii care are pe cineva plecat peste hotare este format din remitenţe. Iar din acest motiv, banii primiţi sunt direcţionaţi spre consum şi nu investiţii, crede Natalia Vladicescu. De cele mai dese ori, afacerea nu avansează mai departe de idee, întrucât iniţiatorii nu dispun de suficient capital iar opţiunea unui credit este considerată prea riscantă:
„O bună parte din cetăţenii noştri care muncesc peste hotare, aleg să investească în imobile, construcţii, reconstrucţii, procurarea caselor, automobilelor, investirea în studiile copiilor şi alte activităţi de consum. Foarte puţini au acumulat o sumă esenţială de bani care le-ar permite iniţierea unei afaceri. Nu există o încredere a migranţilor că uite, am suma x, mai am nevoie de suma z pentru iniţierea unei afaceri şi o pot împrumuta, lua un credit de la instituţiile financiare.”
Totodată, chiar şi cei care au reuşit să pună pe picioare o activitate recunosc că una din primele bariere ar fi lipsa de competenţe. Natalia Vladicescu, una dintr
