Mişcarea de protest urbană care a început zilele astea nu se va opri aici. De fapt ea este un nou episod după cea din ianuarie trecut, şi după mişcarea politică pe Facebook care l-a promovat pe Nicuşor Dan la circa zece la sută din voturile bucureştenilor, în ciuda unei prese corupte care îi închidea uşile. Simplu spus, am fost prea săraci şi needucaţi ca să avem pînă acum alte griji decît cele materialiste. Partidele tradiţionale au răspuns la astea cu pîine şi circ (contra ungurilor, ruşilor, mai nou şi maidanezilor), dar cum nu au avut resurse suficiente să dea o pîine la toată lumea, s-au umplut de promisiuni neacoperite. Băsescu s-a făcut aşa de odios că i-a adus pe USL cu două treimi din voturi la putere, şi aşa s-a scris istoria. Dar acum o rescriem. Pentru că începem să avem masa critică urbană care nu are nevoie de pîinea şi circul partidelor, e educată occidental prin Internet, dacă nu direct, şi are alte aspiraţii. Aspiră la o ţară curată, un ideal post-materialist. Ajungem din urmă aici marea revoluţie culturală a Occidentului petrecută în anii şaptezeci şi de care ne-au ţinut departe tirania şi mizeria, ne revoltăm pentru valori şi oferim participarea noastră pentru o cauză bună pentru binele colectiv, fără să aşteptăm nimic în schimb ca profit personal.

De ce nu e cazul să se oprească aici manifestanţii, mulţumiţi că Ponta şi Antonescu au fost în fond civilizaţi, faţă de Boc şi Oprescu acum un an, nu au pus jandarmii pe noi şi nu au dat amenzi? Pentru că aceşti manifestanţi au pur şi simplu alte idealuri politice decît ei. Nu le pot realiza aşa cum au început, manifestînd din cînd în cînd, atunci cînd e nevoie şi revenind în restul timpului la existenţele lor izolate, prospere şi autonome ? Nu. Am două argumente puternice împotrivă.

Primul este argumentul experienţei. Am pe masa mea de lucru la birou o fotografie alb-negru reprezentînd o