Băncile mai au în bilanţuri circa 3 milioane de credite de consum după ce criza a şters 1,5 milioane de conturi. Doar ipotecarele şi cardurile de credit au crescut.
Stocul creditelor de consum din bilanţurile băncilor a scăzut cu echivalentul a 21 miliarde de lei faţă de vârful atins în februarie 2009, la debutul crizei financiare pe piaţa locală, şi a ajuns la 55 miliarde de lei (circa 12 mld. euro) la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor BNR. Băncile au rămas astfel fără o sursă importantă de venit în condiţiile în care aceste credite au dobânzi foarte mari.
Dezîndatorarea reduce presiunea pe bugetele clienţilor şi lasă mai mulţi bani disponibili pentru economisire sau pentru cheltuieli. Pe de altă parte, economia nu reuşeşte să accelereze ritmul de creştere în condiţiile în care robinetul creditării rămâne strâns.
„Este o atitudine care reflectă aversiunea la risc a oamenilor şi este o atitudine firească din punctul de vedere al managementului riscului personal. Este de bun augur că oamenii vor să fie mai puţin îndatoraţi. Pentru economie va fi un efect negativ pe termen scurt, dar pe termen mediu scăderea îndatorării se va vedea în puterea de cumpărare a populaţiei. Astfel, pe termen mediu impactul va fi pozitiv“, comentează Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
Creşterea şomajului, scăderea veniturilor şi nesiguranţa locului de muncă au făcut ca persoanele fizice să treacă brusc de la exuberanţa creditării din perioada de boom economic, când stocul împrumuturilor de consum se dubla de la un an la altul, la o atitudine mult mai prudentă vizavi de îndatorare.
Mulţi clienţi au preferat să-şi ramburseze anticipat creditele, iar cei care au avut nevoie de bani au luat de la bancă doar suma necesară, chiar dacă puteau împrumuta mai mult.
Chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu îndemna în urmă cu două
