Inspirată de mobilizările populare care au avut loc în țările baltice în vara lui 89, Catalonia a organizat astăzi cea mai mare demonstrație populară în favoarea independenței.
Un lanț uman de peste 400 de km care s-a înșirat de-a lungul frontierelor catalane, încercând să izoleze simbolic provincia din nordul Spaniei de restul regatului iberic, demonstrație care a început la 17:40, amintind un an fatidic din istoria Cataloniei comemorat astăzi, anul 1714.
”De la Via Baltică la Via Catalană” a fost un titlu sub care “El Pais” a încercat să facă o paralelă între demonstrațiile de astăzi din Catalonia și revendicările separatiste din august 1989 din Estonia, Letonia și Lituania când, într-un lanț uman de peste 600 de kilometri, balticii și-au dat mâinile într-o demonstrație pacifistă pentru a reclama independența celor trei republici față de fosta Uniune Sovietică.
Sedusă de succesul mișcărilor populare baltice, Asamblea Nacional Catalana, o organizație angrenată în mișcarea de independență, care are sprijinul majorității partidelor locale, a organizat miercuri o acțiune similară cu ocazia zilei naționale catalane, zi în care se comemorează 299 de ani de la ultimul eșec secesionist, când Barcelona a capitulat în fața lui Filip al V-lea, primul rege Burbon al Spania.
În schimb, spre deosebire de țările baltice, Catalonia nu are în spate istoria unui stat independent cu experiența autoguvernării, dar pe de altă parte este un areal bine delimitat istoric, geografic și cultural, iar procesul secesionist se bucură de o bună susținere în rândul maselor, după cum o demonstrează și mobilizarea populară de astăzi.
Fractura dintre Madrid și Barcelona s-a adâncit enorm în ultimii ani, mai ales în contextul actualei crize economice. Prospera Catalonia, cu o rată a șomajului de mai puțin de 7%, nemaifiind dispusă să plătească susținerea economică a uno
