Anchetatorii au găsit documente contabile paralele prin care erau evidenţiate cu precizie cheltuielile şi profiturile de pe urma tranzacţionării ilegale a alcoolului.

Potrivit probelor existente la dosarul contrabandei cu alcool, dosar care a ajuns pe masa instanţei de judecată, „reţeaua Jîtea” era monitorizată de doi ani, mai exact din luna iulie a anului 2011. Este vorba despre o reţea foarte bine pusă la punct, formată din 19 persoane, structurată pe două paliere de lucru, în care Liviu Jîtea deţinea calitatea de lider şi coordonator al membrilor grupului.

Alături de acesta s-au aflat apropiatele sale Raluca Milea şi Florenţa Mona Ionescu, acestea, împreună cu Jitea, având rolul de a asigura protecţia oamenilor lor prin intermediul „diferitelor relaţii în rândul reprezentanţilor autorităţii cu atribuţii de control fiscală şi chiar în sfera politică”.

Practic, Liviu Jîtea a gândit un mecanism infracţional în care prin utilizarea în mod ilegal a capacităţilor de producţie ale SC Trust LF Trade SRL în vederea obţinerii unor importante cantităţi de alcool pe care apoi să le păstreze în spaţiile de depozitare ale Vranlact Focşani după care să le valorifice „la negru”.

Aceştia au extras în această modalitate cantităţi de alcool necontorizate, de peste 1.443.000 de litri, fără înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool produse ilegal.

Anchetatorii spun că cei trei finanţau din alcoolul vândut „la negru” cumpărarea de materii prime pentru fabricarea alcoolului şi transportul acestuia, dar în acelaşi timp îi recompensau pe cei care îi ajutau în muncă cu diverse sume de bani.

Achiziţiile şi cheltuielile nu erau evidenţiate în documentele contabile ale societăţii, dar apar în registrele paralele ţinute de Raluca Milea.

„Această evidenţă dublă era ţinută de in