Pentru Pinchas Zukerman (65 de ani), muzica înseamnă călătorii în lume şi experienţe frumoase, adunate în cei 50 de ani de carieră. Violonistul se bucură când oamenii aşteaptă cu nerăbdare să asculte muzică, însă subliniază că un bun artist trebuie să-şi propună să aibă mereu acelaşi nivel al interpretării.

Articol realizat de: Irina Hasnaş

Irina Hasnaş: Domnule Pinchas Zukerman, care este cel mai important lucru în viaţa dumneavoastră artistică?

Pinchas Zukerman: E dificil de spus. Sunt o mulţime de lucruri – familia este foarte importantă, relaţiile cu prietenii cei mai buni. E important sa fii cinstit atunci când cânţi, când studiezi; caut să îmi împlinesc propriile aspiraţii de a cânta cu un sunet frumos, de a-i transmite publicului, prin intermediul muzicii, convingerile mele, gândurile mele.

Care este nivelul dialogului dumneavoastră cu publicul?

Există momente în care cânţi şi te simţi cu adevărat în legătură cu muzica şi publicul aflat în sală, există şi unele în care nu poţi fi foarte legat deoarece sunt probleme de acustică sau eşti obosit, şi atunci intensitatea dialogului diferă. Publicul ştie când ai realizat un lucru bun sau nu. Trebuie întotdeauna să ne propunem să avem acelaşi nivel atunci când interpretăm. Cred că acesta este lucrul cel mai important. Astăzi există mult teatru pe scenă, a devenit un pic de circ. Când eram elev, se spunea că i am auzit pe Rubinstein, Heifetz sau Horowitz. Astăzi spunem că l-am văzut pe X deoarece am devenit atât de dependenţi de ecran. Trebuie să ne amintim că muzica reprezintă o experienţă auditivă. Atunci când te afli în sală, nu poţi spune că l-ai văzut pe solist: a vedea este legat de imagine. Muzica, în primul rând, trebuie să înveţi s-o asculţi.

Cu studenţii există un alt nivel al dialogului?

Este desigur diferit: elevilor le oferi dire