Tot mai mulţi dintre cei care militează în stradă împotriva exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montana devin “anti-capitalişti” şi “anti-imperialişti”, după modelul anarhiştilor care protestează la majoritatea întâlnirilor la nivel înalt ale FMI, NATO sau G-8. Cine va profita de această convertire? Şi mai ales cine va încerca să ţină flacăra aprinsă în stradă, chiar şi în situaţia, puţin probabilă, în care se va rezilia contractul cu Roşia Montana Gold Corpaoration (RMGC)?

Vocea Rusiei dă un răspuns ocolit acestor chestiuni atunci când le reaminteşte liderilor USL, că ascensiunea lor politică “s-a bazat pe trei piloni: “jos Băsescu”, gazele de şist şi Roşia Montana”. Toate cele trei subiecte sunt importante pentru Moscova. Traian Băsescu pentru că a funcţionat ca un zid împotriva menţinerii şi extinderii influenţei ruseşti în zonă, gazele de şist pentru că exploatarea lor ar putea duce printr-o politică inteligentă la independenţa energetică a României şi problema Roşia Montana, fiindcă ar putea funcţiona ca un experiment socio-ecologic care să blocheze extragerea gazelor de şist şi chiar a finalizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Vocea Rusiei, care este finanţată direct de guvernul de la Moscova şi care exprimă adesea părerile Kremlinului argumentează că votanţii USL nu s-au aşteptat la prea multă competenţă din partea guvernului Ponta, dar şi-au pus speranţe în cele trei promisiuni “simbolice”, ratate deocamdată pe linie de liderii socialişti şi liberali.

Cu o zi înainte de primul protest anti Roşia Montana de acum aproape două săptămâni, Vocea Rusiei a luat în discuţie “dispreţul factorului politic faţă de dorinţele cetăţenilor” şi a dezbătut felul încare Victor Ponta ignoră “contractual social” încheiat cu propriul său electorat înaintea alegerilor de anul trecut. Este un avertisment pe care îl primeşte premierul, dar şi un semnal