Rusia se vrea a fi văzută drept mediator în conflictul din Siria, doar că ultimele evenimente par însă să indice că este doar un actor interesat. Moscova se opune vehement unei intervenţii militare, în timp ce Statele Unite şi Franţa menţin opţiunea militară pe masă ca instrument de presiune asupra Damascului.

Zilele trecute, Moscova a venit cu propunerea ca regimul de la Damasc să îşi plaseze sub control internaţional arsenalul de arme chimice. Acum, în faţa presiunilor internaţionale, Rusia începe să dea înapoi. În primul rând, primele negocieri de la ONU s-au soldat cu un eşec.

Apoi a venit un avertisment al lui Vladimir Putin prin intermediul cotidanului New York Times. Şi apoi, o ameninţare în plus din partea Moscovei: că ar putea vinde din nou rachete Iranului dacă Statele Unite ar interveni militar în Siria.

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU au discutat miercuri seară despre proiectul de rezoluţie care prevede distrugerea arsenalului chimic al Damascului. Nu au ajuns la nicio concluzie. O rezoluţie ONU în acest sens a fost forţată de Franţa şi este considerată un test pentru a vedea seriozitatea propunerii Rusiei.

“Fiecare şi-a expus poziţia, dar nu au avut loc negocieri cu adevărat”, a declarat un diplomat din cadrul Consiliului, după această primă rundă de negocieri ce a durat 45 de minute.

Joi au loc negocieri la Geneva

Diplomaţi citaţi de France Presse au indicat că se aşteaptă la rezultate mai bune de la reuniunea de joi. Aşadar, există pe de o parte la ONU un proiect francez de rezoluţie care prevede distrugerea arsenalului chimic, dar şi o ameninţare cu acţiuni militare în cazul în care regimul sirian nu se conformează. Există pe de altă parte şi planul rusesc, care potrivit ziarului Kommersant, conţine patru etape.

Întâi, recunoaşterea de către Siria a tratatului ce interzice