Dacă v-au intrigat quilt-urile din „Ultima fugară” de Tracy Chevalier şi aţi început să vă interesaţi de arta unică încorporată în ele, merită să le regăsiţi în romanul „Alias Grace” al prozatoarei canadiene Margaret Atwood, căci eroina are şi ea pasiunea quilt-urilor, şi alege ca model „Copacul Paradisului”, dar îl realizează în manieră personală. Quilt-ul cu pricina este emblema şi oglinda cărţii, ce îşi dezvăluie semnificaţiile abia în final.

„Alias Grace” propune o incursiune în trecut, evocând Canada în deceniile de la mijlocul sec. al XIX-lea (o societate stratificată, moda spiritistă, prime tentative de a înţelege nebunia şi tulburările psihice) şi investighează condiţia femeii în variate ipostaze, printr-o poveste plină de tensiune şi secrete, surprinde psihologii şi destine ieşite din comun, silite să se ascundă, rămase în umbră datorită prejudecăţilor şi convenţiilor epocii.

Romanul porneşte de la un fapt divers ce a zguduit Canada – o crimă comisă în 23 iulie 1843, când un bogat proprietar şi menajera lui sunt ucişi cu o cruzime rară. Suspecţii sunt servitorii casei, ei trec graniţa americană, sunt prinşi foarte repede, dar la proces primesc pedepse diferite: James Mc Dermott, găsit vinovat, este spânzurat, complicea lui, Grace Marks, este condamnată la închisoare pe viaţă.

Autoarea a descoperit povestea, Grace Marks i-a trezit curiozitatea: avea 16 ani la proces, era frumoasă, ştia să scrie şi să citească. A petrecut 30 de ani în detenţie (însemnând nu doar închisoare, ci şi azilul de nebuni), timp când asupra ei au plutit dubiile – criminală capabilă de violenţă teribilă sau victima unor circumstanţe nefericite. Graţiată, a plecat în America, unde i s-a pierdut apoi urma.

Acţiunea romanului începe în 1859, când Grace Marks, condamnată pe viaţă, se ofileşte în detenţie. Nimeni însă nu ştie adevărul, căci ea însăşi a oferit tr