Agenţia Spaţială Română (ROSA) şi Institutul Naţional pentru Cercetări Aerospaţiale „Elie Carafoli“ organizează vineri, la ora 9.30, o ceremonie de depunere de coroane la mormântul aviatorului român Aurel Vlaicu, în Cimitirul Bellu Militar din Capitală. Pe 13 septembrie, se împlinesc 100 de ani de la ultimul zbor al lui Vlaicu.
Evenimentul comemorativ este organizat de Agenţia Spaţială Română (ROSA) împreună cu Institul Naţional pentru Cercetări Aerospaţiale „Elie Carafoli” şi va avea loc vineri, la ora 9.30, la monumentul de la mormântul lui Aurel Vlaicu, ce se află la intrarea de pe Calea Şerban Vodă nr. 249.
Acum 100 de ani, Aurel Vlaicu avea să zboare pentru ultima oară. Pornea la realizarea celui mai măreţ vis al său, traversarea Carpaţilor, dar, împreună cu visul, s-a frânt de pământ în apropiere de Câmpina.
Aurel Vlaicu (1882-1913) a fost inginer, inventator şi pionier al aviaţiei române şi internaţionale. După succesul pe care l-a avut la concursul internaţional de la Aspern, Viena, din anul 1912, el a pornit într-un turneu de zboruri demonstrative în Transilvania. Acesta avea să marcheze, însă, începutul sfârşitului pentru aviatorul român.
Pe 4 august 1912 zboară la Orăştie în faţa a 10.000 de spectatori, iar la Alba Iulia, pe 18 august, durata zborului depăşeşte 40 de minute, la o altitudine de 700 de metri, rămânând în istorie ca una din cele mai izbutite demonstraţii ale sale.
În septembrie 1913, Aurel Vlaicu îşi propune să realizeze un zbor în premieră, în care să traverseze Carpaţii, dorind să devină astfel „Vulturul Carpaţilor.” A plecat în ziua de 13 septembrie din Bucureşti îndreptându-se spre Ploieşti, unde a aterizat pentru alimenterea avionului. A decolat, a trecut de Câmpina, având în faţă piscurile Carpaţilor. Realizând, probabil, că aeroplanul nu se va putea înălţa suficient, Vlaicu a întors aparatul spre Câmpina,
