Cetăţenii altor ţări care sunt români ce aparţin etniilor minoritare în ţările respective ar putea dobândi cetăţenia română în câteva luni, dacă un proiect de lege co-semnat de un clujean va fi adoptat. Acesta va fi introdus pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Senatului şi ar putea trece de toate comisiile în cel mult două luni.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, acum senator, este unul dintre coiniţiatorii unui proiect de lege care vizează acordarea cetăţeniei românilor din afara graniţelor ţării. "Persoanele de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice din alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română" vor putea primi cetăţenia; aşa sună proiectul de lege co-semnat de Tişe. Acesta are ca model un proiect de lege pe care Ungaria l-a promovat în România. "În aceeaşi formă vrem şi noi cetăţenia pentru românii din afara ţării", spune Tişe, adăugând că se gândeşte în principal la etnicii români care locuiesc în Serbia, Basarabia şi Ungaria. "Sunt minorităţi româneşti în jurul ţării", spune el. Întrebat cât va dura până când proiectul de lege va fi adoptat, în cel mai bun caz, Tişe spune că, dacă acesta va fi depus săptămâna viitoare, va putea parcurge în o lună jumate toate etapele de avizare din Parlament. "În două luni poate intra în vigoare", spune el. Legea aprobată cu o majoritate covârşitoare de parlamentarii ungari la sfârşitul lunii mai 2010 permite etnicilor maghiari să solicite obţinerea cetăţeniei ungare dacă pot dovedi că au origine ungară, că vorbesc limba acestei ţări şi că nu prezintă un pericol pentru securitatea publică sau cea naţională. Solicitanţii nu mai sunt nevoiţi să deţină o locuinţă în Ungaria pentru a obţine cetăţenia acestui stat.

Cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse la peste 90 de misiuni diplomatice din străinătate şi la 2.200 de