Centrul European de Studii Covasna-Harghita, care a realizat o analiză demografică a celor două judeţe, trage un semnal de alarmă cu privire la scăderea numărului românilor şi cere statului să ia măsuri legislative pentru asigurarea prezervării şi afirmării identităţii etnice a acestora.

În studiul dat joi publicităţii, se menţionează că majoritatea maghiară este ‘protejată prin măsuri evidente şi excesive de discriminare pozitivă’, în timp ce comunitatea românească este ‘condamnată la deznaţionalizare, asimilare sau emigrare’, transmite Agerpres.

Studiul invocă datele recensământul populaţiei din octombrie 2011, potrivit cărora numărul românilor din Covasna a scăzut cu 18% în ultimii zece ani (de la 54 586, la 45 021), iar al românilor din Harghita cu 20%, (de la 48.948, la 39.196), prin urmare această comunitate numără mai puţin cu 19.317 de suflete. Scăderea este peste media naţională şi peste cea înregistrată de comunitatea maghiară din zonă, iar părerea semnatarilor studiului este că pe lângă cauzele generale care au stat la baza evoluţiei demografice pe plan local, regional şi naţional, scăderea numărului românilor din Covasna şi Harghita s-a datorat şi ‘intoleranţei şi discriminării’ manifestate prin diverse moduri, inclusiv prin condiţionarea ocupării unor locuri de muncă de cunoaşterea limbii maghiare, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

În studiu se mai arată că din totalul celor 112 localităţi urbane şi rurale existente în judeţele Covasna şi Harghita, în 71 de comune şi oraşe, adică în peste jumătate din totalul localităţilor, trăiesc mai puţin de o sută de români în comunităţi mici şi foarte mici, care nu oferă cadrul instituţional şi legislativ şi nici resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti.

‘Cifrele infirmă afirmaţiile prezente în discursul liderilor locali maghiari despre dis