Contractul de retransmitere ar putea să nu conţină referiri la transmisia terestră.

Anunţată ca o importantă victorie mediatică, revenirea postului public din România pe tuburile catodice din Republica Moldova, se dovedeşte a nu fi chiar atât de "strălucită" precum părea la prima vedere. Izbânda este mai degrabă un compromis al autorităţilor din cele două ţări pentru a salva o situaţie pe cât de tensionată, pe atât de inexplicabilă din punct de vedere logic, aceea a menţinerii TVR în afara spaţiului mediatic moldovenesc, la patru ani de la ieşirea comuniştilor de la guvernare, cei care au "exilat" peste Prut postul naţional.

Reciprocitate cu Moldova 1

Potrivit documentului care va fi semnat astăzi de către reprezentanţi ai ministerelor de Justiţie din România şi Republica Moldova, programele TVR vor fi incluse obligatoriu în grila de bază a societăţilor de cablu din Republica Moldova. Tot în acest document se prevede şi obligativitatea cabliştilor din România de a difuza programele postului public din stânga Prutului, respectiv Moldova 1. Această prevedere a fost introdusă în contract ca urmare a cererii părţii moldoveneşti, care a invocat această revendicare "ca formă de blocare a unor pretenţii ale altor operatori care ar invoca precedentul revenirii SRTv (Societăţii Române de Televiziune, n.r.) în Republica Moldova". Cu alte cuvinte, reciprocitatea transmiterii posturilor publice ar elimina eventualele pretenţii ale altor televiziuni de a reveni "pe cablu" în localităţile moldoveneşti.

Dar frecvenţa? Unde e frecvenţa?

Problema cea mai mare însă este faptul că în contract nu se vorbeşte nimic despre emisia terestră a programelor TVR. Imediat după retragerea frecvenţei terestre de către comunişti, SRTv a declanşat un proces, pe care l-a şi câştigat, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, decizia CEDO obligând guvernul R. Moldova să ac