Luni, 16 septembrie, 2013, începe un nou an şcolar. Cum s-au îngrijit şi implicat autorităţile cu atribuţii în domeniu pentru ca instituţiile de învăţământ să fie pregătite corespunzător şi adecvat procesului de învăţământ, vom afla în curând.

În afara şcolilor, însă, pe străzi, alei, parcuri, în mijloacele de transport sau în alte spaţii publice se vede „grija” instituţiilor responsabile în privinţa siguranţei şi securităţii copiilor, dar şi a cetăţenilor în general.

Din cauza faptului că în multe oraşe - în frunte cu Bucureştiul - şi localităţi din ţară lipsesc, nu se aplică sau sunt ignorate complet sau parţial măsurile necesare, la ora actuală, există o serie de pericole reale pentru şcolari.

De aceea, cred că este necesar să enumăr câteva dintre cele mai mari şi frecvente pericole, care generează nesiguranţă pentru copii, dar şi pentru populaţie în general.

Copiii sunt, în primul rând, expuşi acestor riscuri, care trebuie luate în serios de către părinţi, dar ar trebui să fie şi în atenţia administraţiilor locale, Poliţiei şi a altor instituţii cu atribuţii de creare a unui climat sănătos, care să asigure siguranţa şi securitatea publică cetăţenilor.

Pericolul numărul unu rămân câinii vagabonzi atât cei din mediul rural, dar mai ales urban, câini de curte, de bloc, de scară, de parc, de stradă, de ghenă, de piaţă sau cum or mai fi numiţi ei. Părinţii trebuie să acorde importanţa cuvenită acestui mare pericol, să nu îl ignore şi să îşi sfătuiască şi protejeze copiii pe măsură.

Părinţii care le cumpără copiilor aparate de alungat câinii nu trebuie să se bazeze prea mult pe faptul că acestea le asigură o protecţie eficientă odraslelor. Se poate întâmpla, Doamne fereşte, ca la un atac al câinilor copilul să se piardă cu firea sau să nu funcţioneze acel aparat şi atunci este victimă sigură.

Un alt pericol poate la fel de mare