-AA+A

Decizia lui Victor Ponta, premierul României, de a trimite în Parlament legea de aplicare a proiectului RMGC a pus pe foc pe toată lumea. Liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, au început să gândească tricefal, pentru că mai mişcă pe-acolo şi reprezentanţi ai partiduleţului Conservator. Fiecare pe limba lui. Fiecare după cum şi cât cunoaşte din „istoria” acestui, aş putea spune, blestemat proiect minier, a cărui miză încă din startul-startului a fost „crearea de locuri de muncă pentru români”, în acest caz nimerindu-se să fie vorba de Munţii Apuseni. Odată cu trimiterea la Camere pentru o decizie fermă privind demararea lucrărilor la Roşia Montană, acum vreo două săptămâni, asemeni unei campanii electorale, românii, începând cu politicienii, cu parlamentarii, cu reprezentanţii ministerelor, cu manifestanţi în zona Roşia Montană care se exprimă pentru demararea proiectului minier (în frunte cu 50 de primari din zonă, care au declarat că nu sunt nebuni), cu proteste masive în Bucureşti care se împotrivesc proiectului, cu opinii venite de la cei mai simpli cetăţeni, precum e şi Ion Iliescu, la care s-au adăugat cu asupra de măsură jurnaliştii, care au declanşat un tărăboi pro şi contra mult mai vast decât toţi cei mai sus menţionaţi, românii, zic, au fost împărţiţi în două tabere. Ca la un referendum, în aplicarea căruia se aşteaptă să fie exprimat ori un DA, ori un NU. Sigur, mai există persoane care pot să răspundă NU ŞTIU. Atât de mult s-au lăţit aceste dezbateri, încât aproape s-a ajuns în pragul unui război civil. Mi se pare firesc să decurgă lucrurile în acest mod, nu mă mir. Faptul pentru care s-a ajuns în această stare de lucruri este unul simplu şi evident: atât PSD, cât şi PNL, cât şi PC, cât şi UNPR, cât şi PDL, încă de la început au tratat, repet, chestiunea, cazul, proiectul RMGC, din unghi de vedere electoral, acum toţi aflându-se în pragu