Ministerul Finanţelor a majorat datoria externă publică în valută cu încă 1,5 mld. euro, prin bonduri pe şapte ani emise la o dobândă de 4,8% pe an. Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, iar banii nu se văd în investiţii.
Banii de la buget sunt direcţionaţi preponderent spre pensii şi salarii, care au fost reîntregite în acest an, sau spre cheltuieli cu bunuri şi servicii, în timp ce investiţiile sunt în declin. Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să dea pe timp de criză un impuls economiei, lâncezeşte.
Datoria publică externă s-a triplat de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008 până la 35,7 mld. euro în iunie 2013, fără ca suma suplimentară de 25 mld. euro să se vadă în investiţii de infrastructură, în energie sau, de ce nu, în capacităţi industriale prin garanţii sau alte mecanisme de susţinere. Dimpotrivă, investiţiile publice au scăzut în semestrul I din 2013 cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%.
„Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste patru ori, oferta investitorilor totalizând 6,4 mld. euro, în condiţiile în care solicitarea maximă a statului român a fost de 1,5 mld. euro. Maturitatea împrumutului este de 7 ani, având o dobândă de 2,95 puncte procentuale peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), în scădere cu 0,75 puncte procentuale faţă de ultima emisiune de obligaţiuni de stat denominate în euro pe piaţa externă din luna octombrie 2012“, a spus Liviu Voinea, ministrul bugetului.
La sfârşitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puţin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă, îndreptându-se spre 36% din datoria externă totală.
În ultimii ani cea mai mare parte din banii noi din exterior care mai vin în România sunt împrumutaţi de către stat, iar
