Pentru a înlocui Rusia în relaţiile cu Moldova, România ar trebui să absoarbă mărfuri echivalente cu cât importă din Ucraina, nu mult, aproximativ 0,8% din total, şi ar trebui de asemenea să devină cea mai mare piaţă pentru vinurile şi alcoolul ţării vecine. Pe de altă parte, România ar trebui să ia locul Rusiei de unic vânzător de gaze naturale şi de sursă de petrol şi cărbune, în condiţiile în care aproape un sfert din importurile Moldovei sunt energie, iar România însăşi importă energie. De asemenea, România ar trebui să găsească locuri de muncă pentru cele câteva sute de mii de moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă, când pe piaţa românească a muncii sunt peste 700.000 de şomeri.
Embargoul impus zilele trecute de Rusia importurilor de vin din Republica Moldova, ca avertisment dat Chişinăului să nu caute legături mai strânse cu Uniunea Europeană, nu este un mijloc nou de şantaj pentru Moscova.
Până în 2006 vinurile moldoveneşti acopereau 60% din piaţa rusă de profil. Ca şi acum, în 2006-2007, sub pretextul calităţii slabe, serviciul sanitar rus Rospotrebnadzor a interzis importul de vinuri din Moldova. Cota de piaţă a acestor produse s-a prăbuşit atunci la 5%. Exportatorii s-au orientat către alte pieţe, dar cu toate acestea Rusia a rămas principalul consumator de vinuri moldoveneşti. Piaţa rusească absoarbe aproape 40% din produsele alcoolice moldoveneşti, potrivit Deutsche Welle, iar produsele alcoolice sunt printre principalele mărfuri exportate de Moldova.
Cele 142 de crame din Moldova joacă un rol important în turismul şi relaţiile comerciale internaţionale ale ţării. Site-ul de internet al guvernului descrie industria moldovenească a vinului ca fiind „cel mai bun produs turistic” al ţării, scrie Europa Liberă.
În primul trimestru al acestui an, Moldova a exportat produse alcoolice în valoare de 57 milioane dolari
