Doar 19 au mai rămas dintr-o clasă de 24 de elevi care au terminat şcoala profesională la Oradea. 13 dintre ei s-au întâlnit ieri la Oradea, în oraşul pe care mulţi îl consideră oraşul tinereţii lor şi locul din care şi-au luat avânt spre viaţă.

Cu capul nins, cu feţele blajine brăzdate de ridurile bătrâneţii, cei 13 foşti elevi au păşit sfioşi, tăcuţi, căutându-şi parcă locul în băncile în care cu 50 de ani în urmă îşi începeau viaţa, sub îndrumarea unor oameni pe care nu îi cunoscuseră înainte, dar care aveau să le şlefuiască caracterele pentru a scoate la iveală toate acele calităţi care i-au făcut mai apoi ceea ce sunt astăzi. Lumea s-a schimbat şi lucrurile au acum un alt parfum, dar mulţi dintre cei care au cunoscut Oradea în urmă cu cinci decenii au rămas cu ea în suflet. Şi asta pentru că oraşul de pe Crişuri li s-a lipit de inimi, în cei mai frumoşi ani ai tinereţii lor, atunci când păşeau cu speranţe în suflet pe cărările vieţii. Este vorba despre o clasă de învăţământ profesional care în perioada 1960-1963 funcţiona la Oradea, într-o clădire din centrul oraşului. După cinci decenii, din cei 24 de colegi, au mai rămas doar 19, 13 dintre ei reuşind să se întâlnească la Liceul Teologic Reformat „Lorantffy Zsuzsanna". La întâlnire au fost prezenţi şi trei dintre foştii profesori ai clasei, Viorica Galeş, Sever Hadadea şi Sebastian Madaras. Evenimentul a început cu felicitări şi flori dăruite actualei directoare a şcolii, care i-a felicitat la rândul ei pentru ambiţia de care au dat dovadă, venind din toate colţurile ţării la întâlnirea de 50 de ani. S-a păstrat apoi un moment de reculegere pentru cei 5 foşti colegi care au decedat şi apoi profesoara Viorica Galeş a trecut la citirea catalogului. „Sunt mândru pentru că am terminat şcoala profesională. Şi nu pentru că am învăţat o meserie, ci pentru că aici am învăţat cum să ne purtăm în viaţă. Nici la Cluj