Proiectul minier de la Roşia Montană a fragmentat profund societatea românească. De-a lungul istoriei, românii au mai fost divizaţi în grupuri antagonice ce susţineau proiecte şi viziuni total diferite. Intrarea României în Primul Război Mondial, continuarea războiului peste Nistru şi venirea regelui Mihai în România după căderea comunismului au fost doar câteva dintre momentele ce au condus la scindarea clasei politice şi a societăţii.

Cum au fost depăşite principalele momente de divizare a societăţii? Care au fost consecinţele sociale, politice şi economice ale acestora? De ce proiectul de la Roşia Montană a scindat întreaga societate românească? La toate aceste întrebări, dar şi la multe altele vor răspunde, începând cu ora 11.00, în direct pe adevarul.ro, istoricii Dan Falcan şi Manuel Stănescu într-o dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă.

Germanofili vs.francofili

Declanşare Primului Război Mondial prinde societatea românească fragmentată. Opoziţia dintre germanofili şi francofili e, la bază, opoziţia dintre două opţiuni teritoriale pe care, pe toată durata Marelui Război, România le-a considerat ca fiind imposibil de atins în acelaşi timp. Cei care propuneau o alianţă cu Germania, promovau posibilitatea recuperării Basarabiei. Ceilalţi, susţinătorii intrării în conflict de partea Franţei şi a Rusiei, arătau cu degetul spre Transilvania.

Argumentelor teritoriale li s-au adăugat, pe rând, consideraţiile morale: unii spuneau că e imposibil un război alături de inamicul etern, Rusia, şi că e dezonorant să nu respecţi un tratat militar la care România era parte (n.r. Tripla Alianţă, acord semnat între Germania, Italia, Austro-Ungaria), ceilalţi clasau ca “război civil” orice încercare de a “omorî români pentru ca Austria să facă o Bulgarie mare în paguba unei Serbii mici”.

Să continuăm războiul peste Nistru?

Iulie 1941. Odată cu eliberare