La mijlocul lunii august, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertiza că o creştere a cheltuielilor bugetare riscă să dezechilibreze fragila stabilitate a economiei.
D-l Dumitru pleda pentru păstrarea unui nivel rezonabil al cheltuielilor publice, chiar dacă viitorul exerciţiu bugetar se va desfăşura într-un an electoral. În 2014, România va avea alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. Chiar dacă a trecut relativ puţin timp de la ultimele alegeri, guvernarea USL-istă ştie că electoratul a început să realizeze că promisiunile atât de generoase făcute înainte nu vor fi ţinute. Ca să aibă siguranţa câştigării alegerilor din anul ce vine, USL va trebui să dreneze o serie de fonduri de la buget spre nevoile imediate ale populaţiei. Guvernanţii USL-işti sunt încrezători în operaţiune pentru că, după toate datele statistice, economia românească a ieşit din recesiune şi este pe creştere. Un an agricol bun şi o creştere semnificativă a exporturilor (în care se detaşează vânzările industriei de automobile) îi încurajează să treacă la fapte, prin ceea ce este îndeobşte numit "mita electorală", adică prin creşteri, artificiale şi temporare, ale veniturilor şi facilităţilor acordate populaţiei, până la "trecerea punţii". Până la următorul ciclu electoral (2016), mai este destul timp şi se pot întâmpla destule. Politicienii români, în genere, nu se gândesc decât la ziua de mâine. Poimâine nu mai contează.
În fierbinţeala verii, între spectacolele bulevardiere oferite de "circul lui Mazăre" la mare şi "grătarele" din poienile montane, electoratul n-a avut cum să observe că i se pregăteşte ceva. În miezul verii totul pare uşor. Au arătat-o candidaţii la bacalaureat, majoritatea nepregătiţi, care vor îngroşa rândul şomerilor. Au arătat-o politicienii care vor să pună botniţă ANI şi DNA. Instituţiile juridice independente le încurcă soco
