In debutul acestui demers editorial voi consemna cu satisfactie o premiera politica. Prim-ministrul Victor Ponta, in ultima sedinta de Guvern, le-a solicitat colegilor sai din cabinet ca, in viitor, sa nu-i mai prezinte spre adoptare ordonante de urgenta. Ci doar proiecte de acte normative care urmeaza sa fie dezbatute in Parlament. Iata ca un veritabil razboi, pe care l-am initiat si care, la un moment dat, a starnit mari controverse, s-a sfarsit. Raporturile corecte Guvern-Parlament au toate sansele sa se restabileasca. Afirmatiile de mai sus au insa o legatura cat se poate de directa cu un alt razboi. Care abia incepe. Razboiul din USL asupra proiectului Rosia Montana.
Rosia Montana poate deveni un casus belli utilizat in mod public atat de PNL, cat si de PSD. Mai mult decat atat, poate genera o fractura imposibil de tratat pe termen scurt. Care, la randul ei, s-ar putea transforma in ruperea USL. Paradoxul este ca punctul de plecare, cel putin in aparenta, este prezentarea in Parlament a unui important proiect de lege initiat de Guvern.
Guvernul Ponta nu avea de ales. Din momentul in care, l-a capatul negocierilor cu Gold Corporation a admis, cel putin teoretic, ca in favoarea acestei societati particulare trebuie facute exceptii de la mai multe acte normative interne, precum si de la legi ale Uniunii Europene, singura solutie era ca Parlamentul sa se pronunte. Astfel incat, spre deosebire de ordonante unde situatia pare clara, in cazul proiectului legii Rosia Montana este de presupus ca nu principiul democratic a prevalat, ci pur si simplu necesitatea. Altfel ar fi stat lucrurile, cu certitudine, daca Victor Ponta nu ar fi cedat unor presiuni, mai ales externe, si ar fi negociat altfel cu Gold Corporation. Aceasta a fost samanta scandalului. Care, din pacate, a incoltit foarte repede si, cum aratam, risca sa fractureze sau chiar sa rupa USL.
