Proprietarul unui restaurant cu o suprafaţă de 150 metri pătraţi din centrul Capitalei va plăti de la începutul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 lei pe an (3.900 de euro), în timp ce pentru o şaormerie de peste 50 metri pătraţi se vor achita cel puţin 12.474 lei (2.835 euro).

Formula de determinare a impozitului forfetar propusă de Guvern ia în calcul rangul localităţii, dar şi al zonei din municipii şi marii poli regionali (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi Ploieşti Timişoara), suprafaţa localului şi un coeficient de sezonalitate, care este clasificat în mod asemănător cu cel al rangului localităţii.

Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri pătraţi din Zona A a Capitalei, care vor plăti 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro). Pentru restaurantele de peste 300 de metri pătraţi este aplicat un singur coeficient de suprafaţă.

Un vânzător de shaorma din Bucureşti, care are un spaţiu de 50-70 de metri pătraţi, va datora anual un impozit cuprins între 12.474 lei şi 13.104 lei, în funcţie de zona în care este amplasat. Cea mai mare parte suprafeţei Capitalei este încadrată în zona A şi zona B din punct de vedere fiscal.

Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k * (x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – coeficient de sezonalitate, iar q – 0,8 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate de desfăşurare a activităţilor.

La un restaurant de 100 de metri pătraţi diferenţele sunt semnificative în funcţie de localitate şi zona de amplasare.

Un local de 100 de metri dintr-o comună va plăti 1.785 lei/an, în timp ce un restaurant cu aceleaşi dimensiuni amplasat în Bechet, oraş cu 3.657 de loc