Directorul artistic al Festivalului Internaţional George Enescu, Ioan Holender, a vorbit joi, în cadrul unei conferinţe despre cultură şi identitate, desfăşurată la Ateneul Român, despre momentele decisive ale existenţei sale, schimbările pe care le-a adus ca director artistic în organizarea Festivalului Enescu şi despre importanţa acestuia pentru imaginea naţională.

Proiectul „Festivalul ideilor“, organizat de Institului ASPEN România, parte a conceptului Bucureştiul Creativ care se desfăşoară în pararel cu Festivalul George Enescu, l-a avut ca invitat la cea de-a doua ediţie pe directorul artistic al Festivalului Enescu, Ioan Holender.

Acesta a dezvăluit, în cadrul conferinţei, amănunte legate de viaţa sa, printre care şi cele două momente cruciale care i-au marcat parcursul profesional: momentul în care a fost exmatriculat din toate universităţile din ţară, în timpul regimului comunist, şi numirea sa în funcţia de director al Operei de Stat din Viena, în urma activităţii sale de impresar.

„E greu de înţeles că a fost posibil în ţara noastră să fii exmatriculat din toate universităţile, dar în perioada dictaturii a fost posibil şi pentru că eu am vorbit la o şedinţă unele lucruri, care n-au fost pe linia partidului şi a ideologiei de atunci, am fost exclus la câteva luni după aceea. A trebuit să găsesc un alt drum şi au fost ani mulţi până am reuşit, plecând, părăsind ţara la 25 de ani“, povesteşte Ioan Holender despre cauzele exmatriculării din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara.

Despre perioada dificilă a înscrierii la facultate, care a fost influenţată de originea sa „nesănătoasă“, cum era denumită în timpul comunismului, acesta aminteşte: „Tatăl meu a avut o făbricuţă de marmeladă şi oţet, dar a fost considerat exploatator. Originea asta „nesănătoasă“ a avut urmări foarte dureroase şi pentru mine. N-am putut intra