Ambasadorul Republicii Slovace la Bucureşti

"Divorţul de catifea" din 1993, când Slo­va­cia s-a despărţit de Cehia pe cale paşnică, făcând să dispară de pe hartă Ce­hos­lo­vacia, un stat creat ca urmare a destrămării din 1918 a Imperiului Austro-Ungar, a fost însoţit de mari emoţii. În momentul acela, numai 12 la sută dintre slovaci au fost capabili să îşi imagineze viaţa într-un stat inde­pen­dent. Se împlinesc, iată, 20 de ani de atunci, iar son­dajele actuale dau cifre total diferite faţă de 1993: peste 88% dintre slovaci sunt mulţumiţi că trăiesc într-un stat independent şi aprobă ca fiind un act istoric pozitiv ceea ce au înfăptuit politicienii lor, din era imediat postcomunistă. Ca printr-un miracol, o ţară mică, si­tua­tă în "centrul Europei Centrale", a ridicat fruntea, cu o semeţie des­că­tuşată, şi a învins, demonstrând în­tre­gii lumi dem­nitate, vrednicie, disciplină şi mândrie na­ţională. Unic în geografia politică a Europei, fe­no­menul slovac se caracterizează astăzi prin curajul elitelor şi înalta educaţie a populaţiei. Vorbim de un "mi­racol" eco­nomic slovac, unde criza economică şi fi­nanciară a fost relativ suportabilă (n-a existat rece­siune) şi unde mone­da euro a fost introdusă încă din anul 2006. Pentru a primi cele mai autorizate explicaţii, ne-am adresat Excelenţei Sale, Jan Gabor, amba­sadorul Republicii Slovace la Bucureşti, care, cu multă bunăvoinţă, ne-a acordat un interviu în exclusivitate.

"Paradoxal, relaţiile dintre Slovacia şi Cehia sunt mai bune acum decât în perioada când erau unite în acelaşi stat!"

- Încă din perioada lagărului socialist, Ce­ho­slovacia reprezenta un vârf economic, cu drepturi de­mocratice deja câştigate şi cu o clasă politică de elită. De ce au dorit slovacii să se despartă de cehi, riscând să rămână o ţară atât de mică?

- Există şi state mai mici decât Slovacia, dar