Începutul de an şcolar era, odinioară, un moment încărcat de emoţii şi de speranţe pentru viitor. Deşi mulţi dintre elevi nu finalizau ciclul de învăţământ, şcoala românească interbelică îşi pregătea elevii, încă din primii ani, pentru maturitatea de avea să vină. adevarul.ro vă prezintă ce-i învăţau manualele şcoale pe copiii şi pe adolescenţii români între războaie.

Şcoala interbelică nu însemna numai matematici, gramatici ori limbi străine. Elevii aveau, în programa şcolară, cursuri importante despre igienă, disciplină, îndemânare, morală, bucătărie sau chiar „tehnica modernă a îmbrăcămintei“.

Manualul de Citire pentru elevii din clasa a III-a primară, apărut în 1941 la Editura Casei Şcoalelor şi Culturii Poporului, cuprindea, în 340 de paginii, lecţii despre istorie, literatură, religie şi ştiinţele naturii. Cartea, care se deschidea cu imnul naţional situat sub fotografia regelui Mihai I, continua cu o lecţie despre toamnă: „În Septemvrie, zielele scad mereu, iar pe la sfârşitul lunii se fac deopotrivă cu noaptea. [...] În septemvrie, începem şi noi şcoala. Să ne dea Dumnezeu sănătate şi în anul acesta, ca să putem spori tot mai mult cu învăţătura!“. Lecţii importante erau despre „Legenda lui Dragoş Vodă“, „Legenda lui Negru Vodă“, „Ostaşul lui Ţepeş“, „Cetatea Neamţului“, „Neagoe Basarab şi Mănăstirea Argeşului“, dar şi despre „Mihai şi călăul“.

Despre înfăptuitorul primei uniri a principatelor române, elevii învăţau mai mult decât în orice manual contemporan: „Asemenea lui Ştefan cel Mare în Moldova, a fost Mihai Viteazul în Muntenia. Mihai, înainte de a fi Domn, a fost cârmuitor (ban) în Oltenia. Era un om drept şi bun la inimă. [...] Mihai a purtat multe şi mari bătălii: şi aproape din toate a ieşit biruitor. De aci, numele lui de Mihai Viteazul, ce a fost spaima Turcilor“.

Acelaşi manual cuprindea lecţii de religie, ştiinţe naturale,