Loteria Naţională a luat fiinţă în 1906, iar prima extragere a avut drept scop realizarea actualului Parc Carol, în care, la vremea respectivă, s-a organizat Expoziţia Generală Română. În general, la începuturile sale, Loteria oferea premii modeste, mai mult în obiecte. În mileniul trei, gusturile s-au schimbat, iar românii strâmbă din nas la câştigurile sub un milion de euro...

Primele menţiuni despre organizarea unei loterii în Bucureşti datează din anul 1793, când domnitorul Alexandru Moruzi a autorizat o astfel de iniţiativă. La vremea respectivă, loteriile erau organizate de persoane particulare care doreau să vândă diferite bunuri, de la parcele de teren la magazine, bijuterii sau instrumente muzicale. Practica vânzării prin loterie a fost adusă din Germania.

În anul 1882 apare o lege care interzice loteriile, cu excepţia celor caritabile. O astfel de loterie a fost dedicată strângerii de fonduri pentru construirea Ateneului Român, în 1885. Clădirea a fost inaugurată în 1888.

Loteria Naţională, ca societate de stat, a fost înfiinţată în anul 1906, pentru a strânge fondurile necesare construirii, în mare viteză, a Parcului Carol, unde s-a ţinut Expoziţia Generală Română. Această expoziţie a aniversat 40 de ani de domnie a lui Carol I şi 25 de ani de la proclamarea Regatului României. Din acest moment, Loteria a acordat premii preponderent în bani. Cine lua o bicicletă era norocos

După război, statul comunist reorganizează Loteria de stat, în sensul că beneficiile nu mai merg nici către acte caritabile, nici către zona de investiţii socioculturale, ci către mişcarea sportivă de masă. Astfel, în 1958 s-a înfiinţat “Întreprinderea de stat Loto-Pronosport”.

S-au micşorat premiile în bani, dar s-au înmulţit cele în obiecte. O bicicletă, de pildă, care astăzi pare un câştig minor, pe atunci era un vis foarte greu de atins. La fel stăteau lucru