Din banii destinaţi Clujului, în calitatea sa de pol naţional de creştere, Consiliul Judeţean mizează că va obţine finanţare pentru opt tronsoane de drum. Şi primăria speră să primească finanţare pentru arterele Făget şi Lomb.

Pentru modernizarea infrastructurii, Clujul mai poate accesa în calitatea sa de pol naţional de creştere peste 13 milioane de euro. Atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria Cluj-Napoca solicită aceşti bani pentru modernizarea unor tronsoane municipale şi drumuri judeţene. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, s-a arătat încrezător că va avea câştig de cauză şi şi-a exprimat dezamăgirea că aceşti bani pot fi solicitaţi strict pentru acele drumuri care sunt parte din aria metropolitană.

După ce a obţinut eticheta de pol naţional de creştere, municipiul a pus bazele Asociaţiei Metropolitane Cluj, pentru a putea accesa bugetul de peste 81 de milioane de euro, care îi revenea datorită acestui statut. O bună parte din bani au fost deja cheltuiţi pe mai multe proiecte, în special de Primăria Cluj-Napoca, fără ca celelalte unităţi administrativ-teritoriale să fi avut ceva de câştigat. Iar aici ar trebui amintit proiectul de reabilitare a liniei de tramvai, cel pentru modernizarea parcului central, pentru extinderea pistei de biciclete, pentru realizarea unui centru de industrii creative şi nu numai, în mare, proiecte care au vizat strict municipiul şi nu aria metropolitană.

Consiliul Judeţean a obţinut, de asemenea, sume importante, în calitate de partener în Asociaţia Metropolitană, pentru implementarea unor proiecte sociale dar şi pentru un obiectiv economic: dezvoltarea parcurilor Tetarom. Pentru infrastructură a mai rămas disponibilă suma de peste 13 milioane de euro. Primăria Cluj-Napoca a depus dej solicitare pentru a acces aceşti bani în vederea modernizării arterelor Făgetului şi Lombului. Numai că nu doar Prim