Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi praznicul împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci a Domnului, cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile Bisericii Ortodoxe.
La 14 septembrie sunt sărbătorite atât Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos, dar şi sfinţirea Bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.
Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul pe Muntele Golgota, de către episcopul Macarie al Ierusalimului a avut loc pe 14 septembrie 335. Ziua Crucii, aşa cum este numită sărbătoarea în popor, este cinstită prin post, rugăciune şi praznice.
În tradiţia populară existe nenumărate obiceiuri şi ritualuri păstrate în ziua Sfintei Cruci. Potrivit acestora, de Ziua Crucii se bat nucii, dar nu se lucrează la câmp sau în casă pentru a nu atrage primejdiile şi nu se consumă fructe şi legume care au forma sau ale căror seminţe au semnul crucii. Această zi este considerată prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi pentru culesul viilor. Ziua Crucii marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi praznicul împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci a Domnului, cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile Bisericii Ortodoxe.
La 14 septembrie sunt sărbătorite atât Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos, dar şi sfinţirea Bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.
Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul pe Muntele Golgota, de către episcopul Macarie al Ierusalimului a avut loc pe 14 septembrie 335. Ziua Crucii, aşa cum este numită sărbătoarea în popor, este cinstită prin post, rugăciune şi praznice.
În tradiţia populară existe nenumărate obicei