ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI sau Ziua Crucii, asa cum se numeste sarbatoarea in popor, este cinstita prin post si praznice. Se posteste pentru sanatatea familiei, pentru spor si pentru bunastarea gospodarilor.

Credinciosii sfintesc la biserica ulcele noi pline cu miere si lapte; de toarta canitelor se leaga cate un fir de ata rosie, iar fiecare cana este acoperita cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomana saracilor, in memoria rudelor decedate.

In aceasta zi nu se mananca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror  miez se aseamana cu crucea. In traditia populara, frunzele si florile de busuioc, menta, maghiranul si cimbrul sunt plante magice si se sfintesc la biserica, iar in timpul slujbei se pastreaza langa cruce, scrie bzi.ro.

Florile de busuioc sfintit acum alina durerile, chiar si  migrenele puternice sau durerile de dinti. In mediul rural, cu crengute de busuioc aprinse se afuma bolnavii de friguri. Busuiocul se pune si in vasele cu apa pentru pasari, in perioada epidemiilor pentru a le ocroti .

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atarna de ramurile acestora, cruci facute din busuioc sfintit la biserica si curpeni (tulpini taratoare de castraveti si de pepeni), sperand ca rodul sa se adune si in acesti pomii neroditori.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate in timp: cand cocorii se pregatesc de plecare. Daca tuna in aceasta zi, va fi o toamna lunga. In schimb, daca se aduna un card de ciori galagioase, va  cadea bruma. Inainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru ca, in acest caz,  in ajunul sarbatorii ca fi o noapte geroasa. Ziua Crucii vesteste ca vara s-a sfarsit si toamna isi intra in drepturi.

Monedele sfintite azi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita (chiar daca este si de carton) aduc belsug si spor in munca de