Circa 40% din satele Moldovei nu au acces la reţele de apă potabilă şi canalizare, iar multe dintre sistemele existente sunt învechite. Experţii susţin că doar investiţiile străine pot salva situaţia, dovadă şi zecile de proiecte finanţate de ţările din Vest. De cealaltă parte, şefii de la Mediu spun că situaţia nu este atât de gravă
Ca în mai toate satele din ţară, la Roşu, raionul Cahul, oamenii cărau până anul trecut apa de la fântână sau de la izvoare. Dar şi aceea era sălcie şi cu săruri, din cauza cărora uneori se îmbolnăveau şi plantele. De câteva luni problema lor a fost rezolvată, datorită banilor oferiţi de guvernele României şi Germaniei.
Din noiembrie anul trecut, în toată localitatea a fost trasat apeduct şi acum sătenii au apă la robinet. „Eu singură am strâns semnăturile în mahala şi am explicat oamenilor în ce constă proiectul. Toţi sunt mulţumiţi. Apa e moale, numai bună de băut şi pentru spălat. Aşteptăm cu dragă inimă şi canalizarea“, spune profesoara Sofia Melenti. „Am fântână în ogradă de-o viaţă, dar apa e sălcie şi are un fel de săruri. Când stropeam plantele, rămâneau pete albe şi se usca toată grădina“, îşi aminteşte femeia.
„Apa e curată ca lacrima, o folosim în mâncare şi ne aranjează preţul. Până acum, aduceam cu cisterna, trei tone de apă la 150 de lei, prea scump“, spune Sergiu Gârneţ, mic antreprenor la Roşu şi consilier local.
SISTEM DE CANALIZARE CONECTAT LA CEL DIN CAHUL
Numai costul lucrărilor la apeductul din Roşu (14,3 kilometri) ajunge la 2,6 milioane de lei, bani pe care i-a dat partea română. Aici va fi pus în funcţiune şi un sistem de canalizare, conectat la cel din oraşul Cahul şi alte trei localităţi din raion.
În cadrul proiectului finanţat de români şi germani Apă-Canal Cahul a fost modernizată, inclusiv a fost dotată cu maşini de intervenţie, şi urmează să fie renovată staţiile de
