Este iminenta, in fiecare an suntem mai aproape. Numaratoarea inversa a inceput demult. Iar ritmul creste alarmant. Ne confruntam pe zi ce trece tot mai mult cu o catastrofa. A educatiei. In 1990 Romania a pornit la drum alegand in aceasta materie o directie gresita. Nu am inceput schimbarea cu inceputul, care ar fi insemnat educatia in general si scoala in special. Rezultatele de acum se vad.

In Romania acestui inceput de mileniu, analfabetismul in loc sa scada a crescut. Fapt demonstrat de toate statisticile. De asemenea s-a accentuat precaritatea pregatirii tinerilor. A invatamantului. Si aici avem statistici elocvente. In invatamantul superior de pilda doar doua universitati ale Romaniei sunt cotate in topul primelor trei sute din lume, dar la coada. Din ce in ce mai mult, diplomele universitare obtinute in aceasta tara sunt puse la indoiala pe mapamond. Ca de altfel si doctoratele. In timp ce institutiile de invatamant superior produc absolventi pe scara rulanta, insuficient pregatiti pentru a-si gasi locuri de munca, cei mai buni absolventi, specialistii adevarati, pleaca in masa pentru a munci in alte tari. Numai in ceea ce priveste medicina aceasta hemoragie ne costa in ultimii ani multe miliarde de euro.

Dar exista inca un fenomen si mai ingrijoratoar decat scaderea nivelului invatamantului. Insuficienta preocupare a societatii in ceea ce priveste educatia elementara. Orice am incerca sa construim in Romania, oricate sperante ne-am pune intr-un viitor mai bun, lipsa educatiei elementare a cetatenilor acestei tari afecteaza toate domeniile. Inclusiv domeniul politic. Nu suntem solidari atunci cand trebuie sa fim, pentru ca nu suntem educati sa fim. Nu ne comportam uman atunci cand ar trebui sa ne comportam astfel, pentru ca nu suntem educati in acest sens. Nu suntem suficient de civilizati, de disciplinati, de curati, de atenti cu ceilalti, de