Inundaţiile catastrofale din sud-estul ţării, care au şocat nu doar prin proporţia dezastrului, ci şi prin reacţia “în ralanti” a autorităţilor deschid din nou discuţiile legate de modul în care s-au gestionat în ultimii ani banii publici pentru lucrările de protecţie, în special pe segmentul amenajărilor funciare. În ciuda dezastrelor produse de viituri în ultimii ani, dar şi a fondurilor consistente alocate în ultimii ani pentru lucrări de protecţie anti-inundaţii, revărsările de ape sunt considerate un pericol despre care nici în vestul ţării nu se poate spune că a fost eliminat.
Risc mediu pe harta inundaţiilor
În momentul de faţă, conform Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, inundaţiile reprezintă o ameninţare ce nu poate fi neglijată în majoritatea judeţelor ţării. Conform primei hărţi a riscurilor de inundaţii, realizată de P.A.I.D., locuitorii din doar şapte judeţe se pot bucura că sunt feriţi aproape complet de pericolul inundaţiilor. Timişul nu se găseşte pe această listă, fiind încadrat în categoria judeţelor cu risc mediu de producere a inundaţiilor. „Teoretic, toate luncile râurilor sunt expuse inundaţiilor. Principalele cauze pentru care aceste zone sunt inundate se includ precipitaţiile, viiturile şi capacitatea de transport a albiilor minore. Inundaţiile reprezintă, aşadar, un risc cu o frecvenţă ridicată în România“, declară Nicoleta Radu-Neacşu, noul director al P.A.I.D. Frecvenţa ridicată a inundaţiilor, precum şi întinderea lor extrem de vastă se traduc, anual, în pagube de sute de milioane de euro.
Despre acest risc al producerii unor viituri catastrofale se vorbeşte din nou în Timiş, pe fondul emiterii de către Administraţia Naţională de Meteorologie a unei avertizări de cod portocaliu şi galben de ploi pentru mai multe judeţe din ţară.
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de
