Oraşul Segarcea poartă pecetea Casei Regale, care a deţinut proprietăţi în zonă, inclusiv podgoriile din al căror rod se face licoarea bahică atât de căutată. Am găsit Segarcea în timpul lucrărilor de canalizare, care au cuprins mai multe străzi. Spitalul din oraş este folositor miilor de locuitori din 22 de comune.
La 26 de kilometri de Craiova se află orăşelul Segarcea, unde comunitatea se luptă cu aceleaşi probleme ca aproape orice colţ din România: lipsa locurilor de muncă, deci şi lipsa veniturilor. Conform recensământului din 2011, în Segarcea trăiau 7.109 suflete. La ora actuală sunt în evidenţe 7.500, după cum spune primarul Nicolae Popa. Am găsit oraşul transformat într-un imens şantier. Se lucrează pe arterele lăturalnice la introducerea canalizării, o dată cu alimentarea cu apă potabilă. Valoarea investiţiei se ridică la 15 milioane de euro, cu tot cu TVA, iar investiţia (apă, plus canalizare) se va finaliza în decembrie 2014. Staţia de epurare va fi amplasată în comuna învecinată, Cerăt, şi după epurarea apelor uzate, acestea vor fi deversate în râul Desnăţui. Staţia de epurare nu este la fel de avansată ca şi lucrările de canalizare din Segarcea, dar autorităţile promit să fie dată în folosinţă cam în acelaşi timp cu investiţiile din oraş. „Acum, după această investiţie de aproape 15 milioane de euro, prin masterplanul care s-a semnat în zonă vor fi aproape 31 de kilometri de canalizare în întreg oraşul, pe o suprafaţă de aproape 540 de hectare de intravilan şi dispuse pe 34 de străzi“. Lucrările la apă sunt în urma celor de la canalizare, dar oficialii consideră că, pe parcurs, se va egala ecartul.
Pe o stradă se lucra de zor la canalizare. Localnicii suportă zgomotul pichamerelor bucuroşi că se modernizează micul lor orăşel, pentru că, astfel, ei speră la condiţii mai bune de trai în gospodăriile proprii. Gheorghe Popa este pensionar. „