Efectele falimentului Lehman Brothers din urmă cu cinci ani se simt şi azi pe pieţele financiare şi în economia globală. În timp ce bursele internaţionale, ţinute în perfuzii de băncile centrale, şi-au mai revenit, cele mai puternice economii ale lumii suferă în continuare, afişând creşteri nesemnificative sau chiar scăderi.
Acum cinci ani de zile, pe 15 septembrie, nimeni nu-şi imagina că lumea va fi zguduită de cel mai răsunător faliment din istorie, cel al băncii americane Lehman Brothers, ale cărui efecte persistă până în ziua de astăzi.
România, care în 2008 avea o creştere economică „chinezească“, de 7-8%, şi era văzută de toţi analiştii ca având perspective puternice de creştere, a fost îngenunchiată în două luni de îngheţarea creditării ca efect al valului de criză din exterior şi al prăbuşirii bruşte a exporturilor.
Căderea băncii Lehman Brothers a fost momentul zero al crizei financiare, care s-a propagat cu rapiditate din SUA şi a lovit puternic toate statele, în special economiile mai puţin dezvoltate, dependente de fluxurile de investiţii străine şi de cererea externă, şi care a declanşat cea mai puternică recesiune de după al doilea război mondial.
Indicele BET, care urmăreşte evoluţiile celor mai importante zece companii listate pe bursa de la Bucureşti, este în prezent cu numai 4,4% peste nivelul înregistrat pe data de 12 septembrie 2008, ultima zi bursieră anterioară prăbuşirii băncii de investiţii americane Lehman Brothers. Ziua de vineri, 12 septembrie 2008, este ultima zi în care investitorii din lumea întreagă au mai sperat că există soluţii de ieşire rapidă din criza financiară şi că totul va reveni la normal. Următoarele zile au fost unele de foc, în care autorităţile americane şi marii bancheri din centrul financiar al lumii, Wall Street, s-au trezit peste noapte că trebuie să salveze una dintre cele mai p