Romania nu are, la prima vedere, nicio obligatie fata de Rosia Montana Gold Corporation, atata timp cat compania nu a reusit pana acum sa realizeze un proiect care sa respecte legile in vigoare ale statului roman, ca altfel ar fi inceput demult exploatarea. De aceea a avut nevoie de o lege speciala, care include derogari de la normele legale. Dar sa vedem si argumente mai tehnice, explicate de avocati.
DailyBusiness.ro a pus cap la cap mai multe argumente invocate in aceste zile de avocati, menite sa tempereze rumoarea ivita in jurul acelor amenintari cu un proces care va costa Romania foarte mult, in cazul in care proiectul minier de la Rosia Montana nu ar incepe. S-au vehiculat sume astronomice, de 2-4 miliarde de dolari. Cat de realist ar fi acest scenariu pe care l-au lansat Victor Ponta, Dan Sova si CEO-ul Gabriel Resources?
1. Argumentul arheologic. Rosia Montana a fost sit arheologic protejat de legea monumentelor istorice pana in 2011. Compania stia ca zona este de interes arheologic deosebit si s-a angajat pe riscul propriu sa obtina avizele si autorizatiile ca sa desfasoare activitati miniere.
In anul 2008, Asociatia Alburnus Maior si Liga Pro Europa au castigat un important proces impotriva RMGC si a Ministerului Culturii prin care au anulat certificatul de descarcare arheologica dat in vremea ministeriatului lui Razvan Theodorescu pentru zona de exploatare de la Rosia Montana.
Ca urmare, zona e recunoscuta oficial ca sub protectia Legii nr. 422/2001 si sunt interzise acolo activitatile antropice (inclusiv mineritul). Pastrand proportiile, e ca si cum ai vrea sa construiesti un obiectiv industrial pe Acropole sau la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, spune avocatul Dumitru Dobrev, fondator al Dobrinescu Dobrev SCA si cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice „Andrei Radulescu” al Academiei Romane, i
