Defileul Oltului sau Mânăstirea Cozia fac din Vâlcea una dintre cele mai atractive zone din România. Mii de credincioşi ajung anual şi la mistica Mânăstire Frăsinei, denumită şi „Athosul românesc” pentru că femeile nu au voie să-i treacă pragul din cauza unui blestem.

De la intrarea în localitatea Muereasca, de pe DN 7 Sibiu – Râmnicu Vâlcea, mai sunt circa 9 kilometri până la Mânăstirea Frăsinei. Deşi, în ultimii ani, drumul spre lăcaş a fost calamitat pe mai multe porţiuni, calea de acces spre lăcaş este asfaltată.

Mânăstirea Frăsinei este singura din ţară unde femeile nu au voie să intre. Traiul în lăcaşul monahal se aseamănă cu cel de pe Muntele Athos unde nu este permis accesul femeilor, iar călugării nu au voie să mănânce carne.

Primii monahi s-au retras pe pământurile mânăstirii la începutul anilor 1700. Aceştia au construit aici prima bisericuţă din lemn. La mijlocul secolului al XVIII-lea mai mulţi boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.

Între 1788 şi 1845 acest schit a fost părăsit. La cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, în 1860 începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări.

Cu doi kilometri înainte de a ajunge la mânăstire, lângă aşezământul construit în vale, la poalele muntelui, se găseşte piatra de hotar. Femeile află aici că vor fi blestemate dacă-şi continuă drumul spre mânăstirea Frăsinei. Pentru a-i feri pe monahi de ispite, ctitorul mânăstirii, Sfântul Calinic de la Cernica, a lăsat o piatră de legâmânt pe care a fost scris următorul blestem: Foto Mânăstirea Frăsinei, locul unde femeile nu au voie să se roage

„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monah