Revista Time din anul 1990 l-a plasat în rândul celor mai influente 100 de persoane ale secolului XX,alături de politicieni,scriitori,artişti sau oameni de ştiinţă.Însă,dacă topul s-ar fi referit la cei care au influenţat secolul trecut fără să aibă o prea mare expunere publică,Eduard Bernays ar fi condus detaşat.Acţionând mereu din umbră,din calitatea de agent de presă;consilier al preşedinţilor americani sau PR al unor corporaţii,acesta a furnizat ideile care au definit într-o mare măsură cadrul de organizare a societăţii contemporane.
În S.U.A.,stadiul avansat la care ajunse democraţia în anii '20,precum şi creşterea economică de după primul război mondial,care reuşise să asigure un trai decent la tot mai mulţi cetăţeni, constituiau premisele unei societăţi aproape perfecte.Dar,această situaţie era periculoasă pentru elitele conducătoare,care se temeau de potenţialul de putere pe care îl aveau masele de oameni.Gustave Le Bon afirma în lucrarea sa de referinţă,Psihologia mulţimilor(1895),următoarele:
”Mulţimile au îndeplinit întotdeauna în istorie un rol important,niciodată un rol mai însemnat ca astăzi.Acţiunea inconştientă a mulţimilor,substituită acţiunii conştiente a indivizilor,reprezintă una dintre trăsăturile distinctive ale epocii actuale”.Prin urmare,trebuia luat în considerare rolul tot mai important al maselor,sociologul francezrecomandând o studiere a acestui fenomen de către ”legislatori şi oameni de stat”.
”Tânărul Machiavelli al timpurilor noastre”(Scott M. Cutlip,The unseen power:public relations, a history,1994)
Eduard Bernays a realizat un echilibru între ideile lui Gustave Le Bon şi psihanaliza lui Sigmund Freud(unchiul său),inventând domeniul relaţiilor publice,termen atât de folosit în zilele noastre.Metoda lui Freud,bazată pe evidenţierea importanţei proceselor psihice inconştiente a reprezentat punctul de pornire
